Lăzarea

Castelul Lázár

Castelul Lázár. Este aşezată la 6 km nord de Gheorgheni, pe partea sudică a muntelui Szármány. Întemeierea localităţii este între secolele XII-XIII.Denumirea şi-a căpătat probabil din numele original al muntelui: Szár (=Tar)hegy.

"Szármány munte de marmură, ridicat deasupra localităţii, pe acesta strălucind alb. Acolo la poalele muntelui este castelul vechi a familiei Lázár, cu turnurile capricioase, cu zidurile dinţate. Acolo în coasta muntelui cu privirea înseninată mănăstirea şi biserica franciscană, acolo pe piscul muntelui mândru şezând capela, mai încoace pe o înălţime cu turnul strălucitor biserica cochetă a satului, şi sub această grupare pitorească dominantă, se întinde satul frumuşel, cu casele iscodind de sub frunzişul verde." (Orbán Balázs)

Existeţa localităţii este în strânsă legătură cu istoria familiei Lázár. Una dintre atracţiile satului este castelul Lázár, a cărei construcţie a început în secolul al XV-lea. Castelul a însemnat un loc important în relaţiile dintre Transilvania, Moldova şi Ţara Românească. Aici a crescut Bethlen Gábor, mai târziu principe al Transilvaniei. Castelul a fost ars în repetate rânduri şi s-a ruinat în 1842 tot din cauza unui incendiu. Restaurarea se desfăşoară şi aztăzi. Obiectivul final este redarea splendorii de odinioară a clădirii, deoarece acesta este una dintre cele mai importante construcţii în stil renaşcentist al Transilvaniei. Păşind în curtea interioară apare în faţa ochilor renovata sală a cavalerilor şi casa Doamnelor. Clădirea dreptunghiulară din mijlocul curţii a fost temniţa castelului. În sala de la etaj putem admira o expoziţie de artă plastică.

În anii 1600 Lăzarea a fost un important centru atât militar, cât şi administrativ al Secuimii. Majoritatea principilor Transilvaniei au poposit aici, în drumul lor spre Secuime. Satul a fost atacat şi ars de mai multe ori atât de turci, cât şi de tătari. În 1685 o hoardă formată din cazaci şi tătari, au năvălit dinspre Moldova în Transilvania. Cei din Giurgeu s-au luptat cu năvălitorii şi i-au învins. După legendă giurgeenii au pierdut doar 15 luptători, în timp ce din rândurile inamicului au pierit mai mult de 500. Aceştia din urmă au fost înmormântaţi sub o movilă de pământ în josul satului. Movila se numeşte şi azi Tatárdomb (Dealul Tătarilor).

În 1665 Lázár István a donat ordinului franciscan o bucată de pământ, pe care a construit o capelă. În 1669 Kájoni János a ridicat o nouă clădire. Mănăstirea ordinului franciscan şi-a căpătat forma definitivă în 1875. Colonia de artă, care funcţionează în sat, a fost înfiinţat în 1974. În fiecare an, în august, artişti plastici din toate colţurile ţării şi din străinătate, se întâlnesc şi crează aici. Toamna colonia este ocupată de artişti populari, iar operele de artă executate aici sunt donate comunei. Reconstrucţia în repetate rânduri a bisericii romano-catolice, a dus la dispariţia stilului gotic original. Urme ai acestui stil pot fi observate în sanctuar şi la cele două intrări de sub turn, a căror pervazuri sunt ogivale.
Sursă: www.erdelyiturizmus.ro

Go to top